Dulciuri amare

Atunci când oboseşti şi nu mai ai cuvinte te întorci în tine şi dormi şi dormi şi te gândeşti că ar fi un moment prielnic pentru a savura „ceva, ceva dulce”. Nu ma prefac, nu le doresc tuturor persoanelor să aibă parte de „ceva dulce”. Poate vă întrebaţi de ce şi mă consideraţi egoist sau că sunt genul de om care judecă şi etichetează, ba din contră, eu nu fac aşa ceva, timpul liber pentru mine e liber şi sacru, nu îl irosesc pe ură. Dar anumite persoane se străduiesc aşa de tare să fie dulci la suprafaţă, încât dacă ai vederea destul de bună poţi să zăreşti o crustă de zahăr întărită şi crăpată pe pielea acestora. Deci în concluzie de ce mai trebuie ele să aibă parte de „ceva dulce”, nu mai bine „acel ceva dulce” îl păstrez pentru cineva mai acru, sau chiar mai amar, sau şi mai bine îl păstrez pentru mine, că şi aşa stă să mă zboare vântul.

Un comentariu

  1. Andreea M. · noiembrie 30, 2011

    hehehe asa sunt cam toti oamenii ,nu cred ca exista o persoana care sa nu minta (chiar si eu ).cum spunea si House :Toata lumea minte .(da sunt disperata sunt serial ) :))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s